Un subiect amplu dezbătut, blamat de unii și îmbrățișat de alții, este poziționarea religiei față de capitalism. Religia este sufletul culturii și fundamentul civilizației, așa cum o știm noi. Dar totodată, face diferența între om și animal, cel din urmă neavând nicio religie. Religia a stat la baza evoluției omului până la un punct în care aceasta s-a opus evoluției naturale a societății. Nu vreau să spun că religia nu este utilă sau că trebuie înlăturată, dimpotrivă, ea ne-a oferit primele coduri de etică și morală, ea ne-a oprit din a ne distruge unii pe alții și ea ne-a ajutat să facem primii pași spre civilizație.

1. Creștinismul și capitalismul

Creștinismul, ca religie principală a omenirii, a jucat un rol esențial în apariția capitalismului modern. Dar, a devenit un obstacol în momentul în care a devenit ultra-conservator și a acaparat puterea politică a lumii civilizate. Istoricul Braudel numește această etapă “deformarea” creștinismului, prin interpretări eronate aduse banilor sau economiei. Marea ruptură s-a produs odată cu apariția Reformei lui Martin Luther, Reformă care a redeschis porțile și orizonturile creștinismului. militând în primul rând pentru separarea Bisericii față de stat, dând Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Avem chiar și o parabolă biblică care ne arată că religia creștină nu interzice și nu blamează folosința banilor, dimpotrivă, o încurajează. Această parabolă este Parabola Talanților, pe care presupun că o știm cu toții, iar dacă nu, o puteți citii aici https://www.biblegateway.com/passage/?search=Matei+25%3A14-30&version=NTLR , din care ar trebui să înțelegem faptul că banii nu trebuie îngropați în pământ, ci ei au o misiune pentru care au apărut pe pământ, această misiune este de a ne ușura viața lumească prin înmulțire și prin expansiune, nu prin stagnare, decădere, sau descreștere economică.

Știai că Biblia are peste două mii de versete despre bani, comparativ cu în jur de o mie de versete despre credință și rugăciune? Asta cred că spune suficient despre poziția lui Dumnezeu față de bani. O altă analogie o regăsim în 1 Timotei 6:10 și ne spune că “iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, iar unii, care au tânjit după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu multe dureri.” De aici reiese că “iubirea de bani” este distrugătoare, dar această iubire de bani se manifestă prin faptul că unii oameni sunt dispuși să facă orice pentru bani, abătându-se de la morala creștină care ne spune să nu facem rău semenilor.

2. Islamul și capitalismul

Islamul este o religie care exclude în totalitate laicitatea, pentru musulmani respectul față de legile oamenilor, cele laice, sunt considerate lipsă de respect la adresa divinității. Este cunoscut faptul că toate statele fundamental islamiste își bazează legislația pe Cartea Sfântă. Construcția socială musulmană fiind una primitivă, neschimbată de sute de ani, la ei comunicarea socială învârtindu-se în jurul familiei.

O tentativă de eliberare de fundamentalismul religios a fost și ceea ce numim Primăvara Arabă, ținându-mă departe de evenimentul propriu-zis care este amplu contestat de unii, observând exclusiv efectele, societatea din acele țări își dorește o eliberare de acest fundamentalism, lucru care se vede și prin marea migrație din zona aceea spre Europa, oameni care pe lângă fuga de conflict, caută evoluție socială. Din păcate, societatea “civilizată”, în loc să le ofere un sprijin real, evolutiv, îi acuză în mod general de terorism, lucru care mă pune pe gânduri în legătură cu nivelul occidentalilor de civilizație. Rasismul, ura și dezbinarea fiind ceva retrograd.

Unii istorici anticipează o Reformă în lumea musulmană, o Reformă asemănătoare cu cea a lui Martin Luther în creștinism. Cel mai elocvent exemplu fiind Turcia, o țară puternică și bogată în căutarea continuă a despărțirii de tradiția fundamentalistă și religioasă, trecând în momentul de față printr-un “examen social”, având în vedere orientarea extremist a liderului Erdogan. Intuiția îmi spune că Reforma islamistă va porni din Turcia, natura umană liberă învingând extremismul religios. Nu ar fi primul caz din istoria noastră. Cazul Turciei, urmând pașii logici și naturali ai instaurării capitalismului, demonstrează că odată cu acumularea bogățiilor și apariția unei caste a oamenilor de afaceri, aceștia vor lupta pentru păstrarea drepturilor și libertăților economice, ei dorind totodată și puterea politică. Mai mult, și acea țară are tineri, tineri care văd și știu ce mod de viață și ce valori au alți tineri din lumea capitalistă, lucru care va duce la lupta unei întregi generații pentru valorile democratice.

Revenind asupra capitalismului în lumea musulmană, să nu uităm că acea lume este considerată leagănul civilizației. Așadar, să nu credem că oamenii de acolo au o problemă, dovada vie a faptului că religia ultra-conservatoare este cauza înapoierii sociale stă dreaptă în fața contestatarilor. A judeca istoria doar după parcursul ultimilor 500 de ani este eronată și laxă. În urmă cu 5000 de ani, dacă un sălbatic din vestul Europei ar fi mers în Egipt și ar fi văzut câtă bogăție exista acolo, faptul că se făcea comerț, că existau legi, că se folosea monedă, ar fi crezut instinctiv că acei oameni sunt zei.

Cred că nu mai este necesar niciun cuvânt în plus pentru a demonstra faptul că o religie atât de conservatoare produce inevitabil o retrogradare și un primitivism social.

3. Hinduismul și capitalismul

Hinduismul este o religie care are la bază o serie de scrieri considerate divine, numite “Vede”, neavând un întemeietor uman. Religia hindusă are ca bază ascetismul, renunțarea fiind arma de apărare în fața neajunsurilor vieții, a ”nu dori” fiind cheia înțelegerii hindușilor. Este o religie a dependenței omului de divinitate, menținând oamenii într-o înapoiere profundă. Ei împart lumea în mod automat între hinduși și restul oamenilor, societatea lor fiind împărțită și în ziua de astăzi în caste, având un cod de legi sociale primitive. Prin urmare, Max Weber spunea că lumea indiană nu este capabilă să adapteze capitalismul, în India toate acțiunile își justifică originea din viața religioasă, nu din rațiune.

4. Daoismul și capitalismul

Daoismul este religia predominantă a Chinei, ea asemănându-se îndeaproape cu creștinismul, având cultul sfinților, serviciul divin și pelerinajele, el cunoscând lumina în secolele al V-lea și al IV-lea Î.Ch. China este un caz aparte în ceea ce privește funcționarea capitalismului, ea făcând în momentul de față eforturi mărețe pentru a ieși din izolarea în care a trăit în ultimele secole. Țara încearcă să îmbine într-o simbioză capitalismul și socialismul, îmbrățișând valorile sociale ale socialismului și performanța economic capitalist. Acest fapt, contrar a ceea ce se vehiculează prin presă, nu cred că va ajuta China să depășească SUA din punct de vedere economic, în SUA fiind cea mai pură formă de capitalism, pe când China este trasă înapoi de principiile socialiste. Asta nu înseamnă că chinezii nu depășesc alte economii dezvoltate sau că nu se luptă în mod direct cu economia SUA, China având un determinism economic, cultural și politic foarte complex.

După cum am spus în cazurile celorlalte cazuri, religia și trăirile mistice sunt determinante pentru cultura și civilizația unei rase. Chestiunea este că acele culturi care așteaptă să se schimbe peste noapte nu o vor face. Chinezii au dus la nivel de artă răbdarea, răbdarea fiind fundația dezvoltării. În China, nu putem să vorbim despre socialism sau capitalism în accepțiunea noastră, ci, cum îl numește Dumitru Chirițescu, un capitalism colectivist, o lume în căutarea expansiunii și dezvoltării, dar neavând la bază valorile occidentale. Sunt mult diferiți de noi, lucru care determină o evoluție altfel decât a noastră.

5. Iudaismul și capitalismul

Iudaismul stă la baza creștinismului, el venind din negura timpului, extinzându-se spre lumea noastră prin creștinism. Spunea Petre Țuțea că Isus nu s-a născut la Fălticeni, a fost evreu, deci creștinismul pleacă din cultura Orientului Mijlociu. Creștinismul se aseamănă cu iudaismul prin prisma faptului că și creștinii cred într-o lume finită, în care trăim acum și o lume infinită, anume viața de dincolo, moștenim și dorința de o bună gospodărire a vieții lumești, că omul are un destin în această viață.

Evreii au avut o contribuție directă și foarte importantă în dezvoltarea Europei și au influențat afacerile și politica europeană, evreii bogați din finalul Evului Mediu având o contribuție decisivă, făcând posibilă Reforma din creștinism, alte religii neavând o “reformă” care să o scoată din obscurantism și misticism. Totodată ei au folosit, intens și dintotdeauna, banii, aveau capacitatea de a înțelege secretele economiei, știau să calculeze ratele de schimb ale monedelor, au dezvoltat scrisoarea de afaceri, folosind intens înscrisurile în economie.

Un lucru care a favorizat dezvoltarea economic a evreilor a fost faptul că sunt și au fost dintotdeauna un popor solidar, ajutându-se reciproc și înmulțindu-și astfel averile. Ei erau singura legătură reală între diverse orașe și cetăți în timpul imperiului Roman și Evul Mediu timpuriu.

Religia a jucat un rol esențial în dezvoltarea poporului evreu, având în interiorul său un cult deosebit pentru muncă, transmis din generație în generație, acesta fiind drumul pe care ar fi trebuit să îl urmeze alte culturi pentru prosperitate economică. Practic, religia le-a fost un sprijin atât în viața spiritual, cât și în viața materială. Totodată, evreii au fost primii mari raționalizatori din istorie, având drept consecință transformarea lor în oameni de afaceri metodici, capabili să rezolve probleme.

Revenind la iudaism, Tomas Sedlacek ne spune că obiceiurile economice ale evreilor anticipează evoluția economiei modern, încă din epoci “întunecate” evreii foloseau regulat metode economice care erau cu mult înaintea timpului lor, devenind ulterior elemente cheie ale economiei moderne.

Iudaismul este cel mai concludent exemplu de religie laică, oferind soluții la problemele cotidiene, cele “pământene”, până la urmă aici se desfășoară viața noastră. Tocmai acesta este motivul principal pentru care evreii s-au dezvoltat atât de mult din punct de vedere economic, lucru care se vede pe parcursul existenței lor precum și la statul Israel, fondat abia în 1948, acum fiind o putere economică importantă.

Evreii au câștigat una din bătălii prin faptul că au o clasă de rabini care nu parazitează economia, lucru care duce la avânt economic. În religia lor se prețuiește viața, considerându-se sacră, omul fiind creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Acest fapt diferențiază din punct de vedere al evoluției economice creștinismul de iudaism, dacă creștinismul ar fi recunoscut acest lucru acum câteva sute de ani, probabil evoluția omenirii era alta.

Concluzie

Înainte de a încheia, consider că este important de stabilit faptul că religia poate crea blocaje sociale sau poate oferi avânt unei națiuni sau unei societăți. Acest fapt se poate vedea în dezvoltarea orientului, dezvoltare care nu există, fiind o zona închisă și restrictivă față de orice formă de progres, fie că vorbim de un progres social sau economic. Orientul se caracterizează prin izolare și imposibilitatea de a cunoaște universul, în timp ce vesticii își doresc să schimbe lumea, depun eforturi pentru expansiune și creație.

Religia poate să pună în mișcare reguli sau poate să le retragă, ea fiind diferită în funcție de cultura și de istoria unui spațiu geografic.